- ambulácru
- s. n. (sil. -cru), art. ambulácrul; pl. ambulácre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ambulácru
Look at other dictionaries:
ambulacru — AMBULÁCRU, ambulacre, s.n. Organ în formă de tub subţire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor şi servind la locomoţie, respiraţie şi pipăit. – Din fr. ambulacre. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
ambulacrar — AMBULACRÁR, Ă, ambulacrari, e, adj. Care aparţine unui ambulacru, care se referă la ambulacru. – Din fr. ambulacraire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ambulacrár adj. m. (sil. crar), pl. ambulacrári; f. sg. ambulacráră … Dicționar Român
ambulacro — am·bu·là·cro s.m. 1. TS archeol. nell architettura romana, corridoio o porticato in cui passeggiare | TS arch. → 1deambulatorio 2. TS zool. negli Echinodermi, ciascuna delle cinque regioni o solchi, con disposizione radiale del corpo, che… … Dizionario italiano
